Cum s-a „independentizat” Fane

Cand Fane, la 30 si de ani, in sfarsit a anuntat ca pleaca de-acasa, ai lui erau gata sa dea bairam. Pe langa menajul complet pe care mamica inca i-l mai facea (si, evident ca acest lucru nu o deranja), Fane mai beneficia acasa de un program strict cauzat de nevrozele lui taica-su, proaspat pensionar in ciuda eforturilor sale disperate de a ramane in campul muncii (“De-acum astia or sa-mi zica tataie. Nu am decat sa stau si sa astept sa mor”). Dar numai s-a laudat, ca de stat, nu a stat deloc. Si-a scos de la rugina unditele si le-a pregatit pentru pescuit (“mergem, Fane, tata, sigur mergem”), a cumparat mai multe generatii de viermisori (decedati in campul asteptarii marii aventuri), si-a inlocuit cu diversi nasturi piesele lipsa de la table si a furat de la niste “zurbagii” de copii din fata blocului doua zaruri (colorate si inegale, dar zaruri) in vederea partidelor luuungi si antrenante cu vecinii de bloc din aceeasi categorie sociala (insa veterani, nu incepatori ca el, ca de-asta nici nu prea se inghesuiau sa-l bage in seama).

Asa ca mamica se bucura, echivaland in capul ei plecarea cu o iminenta nunta, iar taica-su… hehe… taica-su avea planurile lui, asa ca mustacea ca un copil, zambea pe sub mustata si isi freca satisfacut mainile. Fane nu prea a fost incantat de bucuria cu care l-au expediat ai sai, desi proviziile de hrana si bancnotele fosnitoare i-au redat foarte repede zambetul si buna-dispozitie. Fane nu se muta cu nicio fata. De fapt, hotarase sa stea provizoriu la un prieten mai tinerel intr-un camin studentesc unde a auzit el ca se distreaza lumea cum trebuie. Numai ca sleit de curajul luarii acestei decizii, nu si-a mai gasit resurse pentru a-i informa si pe ai lui.
A doua zi dupa ce Fane a plecat incarcat de-acasa (Fiatul lui taica-su de-abia isi tara coada pe asfalt), ai lui s-au trezit devreme si s-au apucat de treaba: mamica de doua tarte si-o placinta pentru “baietel”, iar proaspatul pensionar de impachetat. Haine, obiecte, carti, ba chiar si o noptiera si niste scule prinse in vartejul entuziast al batranului. Camera s-a golit relativ repede. Cu aceeasi viteza s-a umplut si sufrageria de pachete si cutii, incat uitatul la televizor ar fi fost o arta greu de insusit. Nu s-a racit bine aragazul la bucatarie, cand mamica isi aude sotul declamand din camera lui Fane:
– Florica, aici fac club social pentru pensionarii din bloc. Sa vezi cum or sa ma salute si or sa se inchesuie sa-mi intre in voie de-acum. S-a zis cu suprematia fostului presedinte de bloc. Praf ii fac statutul social! Tu o sa ne faci bunatati, iar noi o sa ne ocupam cu treburile noastre
– Care treburi, Ioane?
– Nu e teaba ta.
Si discutia muri aici, caci batranii erau prea plictisiti de aceleasi ciondaneli de aproape 40 de ani, asa ca s-au retras in dormitor unde Ion a fost nevoit sa puna siguranta aia sarita de acum 3 ani de la televizorul sport ca sa vada si ei vreo paruiala, vreo telenovica sau macar ceva morti la stiri in seara aia, ca in sufragerie era un pic imposibil.
– Florico, ce facem cu catrafusele lui fii-tu?
– Le ducem la tara.
– Pai sigur, nu o consum eu benzina pana acolo, basca ca-mi strica si masina ca-s grele. Eu le vand.
– Cui? Unde? Cum?
– He! Nu stii tu. Iti zic maine, si Ion plescai multumit de el insusi si adormi pe loc cedand locul la telecomanda.
Curioasa din fire, Florica s-a mai foit ceva, nici nu a mai avut rabdare sa vada daca “Regina iubirii eterne” se marita sau nu in episodul 789, atat era de agitata. Pana la urma adormi si ea cocotata in varful patului.
A doua zi, pe cand Florica de-abia se trezea, Ion pusese deja de cafea (pe ultima o facuse in ’83 cand a fost Florica in spital sa-l nasca pe Fane) si o anunta fericit ca pastreaza numai calculatorul lui Fane ca-i trebuie, dar restul “zboara”.
– Unde, Ioane, sa zboare?
– Cum unde? La clienti.
– Ce clienti, Ioane? Florica incepea sa se amuze in sinea ei, se gandea ca-i un tanar pensionar ramolit barbata-su, deci se incadra in limitele normalului din cartierul sau.
– Nu stii tu. Pai, femeie, calculatorul imi trebuie sa pun gratis anunturi pe tocmai.ro ca sa vand troacele lui fii-tu…logo tocmai.ro
– Fane…
– Ma rog… deci, de aici imi vin clientii. Deja m-a sunat unul ca vrea o parte din carti, uite cutiile astea. Platesc transportul si…
– Ntzu..
– Ce ntzu? Ce te bagi daca nu stii? Ca doar ti-am zis ca nu stii.
– Ba tu nu stii. Varu’ de la tocmai zice la televizor ca vara asta face cinste cu transportul! Si cumparatorul poate sa verifice ce cumpara si apoi plateste. Vezi ca stiu?
– I-auzi! Atunci ca chiar e afacere. Inclusiv o sa-i vand colectia de timbre putin mai ieftin… fac si eu oferta, cum ar veni.

Cum era de asteptat, Fane n-a mai dat pe-acasa curand. Au mancat ei si vecinii de palier gatelurile Floricai. Intre timp, Ion a reusit sa elibereze sufrageria. A vandut cam tot ce lasase Fane pe-acasa, iar noul club social de pensionari din scara B, etajul 3 arata foarte bine: 4 scaune baltate, o masa subreda cu o etamina cusuta cu muste, tablele reintregite si unditele intr-un colt. Mai lipsea personalul. Dar Ion nu-si facea griji. Avea sa vina curand, mai ales ca banii obtinuti pe lucrurile lui Fane aveau sa fie investiti in dotarea clubului.

Peste inca 10 zile, Ion se descurca de minune cu tocmai.ro, asa ca a gasit imediat cateva seturi de table, un remi, niste carti de joc, un “Nu te supara, frate” (chilipir, era pacat sa-l rateze) si alte multe lucruri necesare unei astfel de intreprinderi. Le-a primit frumos acasa pe toate si numai dupa ce le-a vizionat le-a platit curierului. Asa de simplu.

tocmai.roFlorica era si ea atenta la afacere (mai degraba ar fi vrut sa-l cunoasca pe “var”) si i-a promis ca-i mai da o etamina pentru club si ca-i face un goblen frumos cu numele acestuia pentru pus pe usa.

Si pe cand erau planurile lor mai in toi, o veste venita de nicaieri cazu ca un fulger nemilos intre ei: Fane se intorcea acasa. Nu tu nunta, nu tu independenta, nu tu serviciu… De distrat se distrase, nu gluma, dar cum foamea da de-a dreptul, asa dadu si Fane, de-a dreptul peste planurile si socotelile batranilor.

Ce-a urmat e de poveste in tot cartierul: Fane a scos la vanzare (tot pe tocmai.ro ca sa mearga repede treaba) tot ce cumparase taica-su pentru club (inclusiv etamina maica-sii, ca goblenul era in faza de promisiune), iar cu banii obtinuti, dupa o gandire matura pret de doua beri si o discutie saltata de ton, s-a hotarat sa-si inchirieze o garsoniera (urmand sa se angajaze rapid ca sa se poata intretine singur, ca e mare).

Apoi au luat-o de la capat: Batranul cu vandutul si cumparatul pe tocmai.ro si cu refacerea inventarului pentru clubul sau (inca nevizitat de niciun pensionar colocatar al scarii B), Florica cu menajul la distanta al puiului sau si cu sperantele renascute de a deveni soacra mare, iar Fane cu distractia prin discotecile studentesti si cu promisiuni de viitor in campul muncii.

Important e ca toti sunt multumiti. Deocamdata. Cand o termina Fane banii iar, o iau si ei iar de la capat…

(sursa pozelor: site-ul  tocmai.ro)

Anunțuri

Tu ce parere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s