Scrisori din diaspora (11)

„Acum lupt sa ma ridic, sa-mi revin, sa-mi construiesc viata de la zero”

„Draga redactie si dragi romani,

Am ales sa ma adresez asa pentru ca sunt sigura ca povestea mea este povestea multora dintre voi. Si eu am ales sa plec din Romania, crezand ca daca ajung in strainatate (initial as fi vrut in Germania, dar am venit pana la urma in Spania pentru ca aici stiam pe cineva) viata mea se va schimba radical in bine. De schimbat este clar ca s-a schimbat, insa nu in directia dorita. Recunosc ca acum castig mai bine decat as fi castigat vreodata acasa, insa aici am pierdut multe altele. Nu vreau sa fiu „lacrimogena”, pur si simplu fac niste constatari dureroase. In primul rand, mi-am lasat copilul acasa, la mama. Am venit cu sotul meu in Spania (am crezut ca am avut noroc ca am putut veni amandoi), am gasit de lucru repede si atunci cand am fost gata sa ne mutam singuri, sotul a intentat divort (am aflat ulterior ca se incurcase cu sefa lui, o spanioloaica mai tanara decat noi cu 10 ani). Pentru mine a fost o lovitura extrem de dura pentru ca ne intelegeam bine, dar mai ales pentru ca acest lucru a presupus sa nu-mi pot aduce copilul langa mine, asa cum planuisem.

scrisori din diaspora 11 ok

Acum lupt sa ma ridic, sa-mi revin, sa-mi construiesc viata de la zero. Singurul meu tel este sa imi aduc copilul langa mine, sa-l dau la scoala aici si sa-i pot oferi, desigur, o viata mai frumoasa. Pana atunci insa, imi duc singuratatea intre munca si patru pereti. Ii trimit mamei bani, dar faptul ca au trecut trei ani de cand nu mi-am vazut copilul ma distruge incet si sigur. Pe de alta parte, sotul, adica fostul sot, nu mai vrea sa stie nimic de copil si nu ma refer neaparat la faptul ca nu-l ajuta cu nimic, dar parca a uitat complet de el. Nu mai suna, iar eu nu am cum sa iau legatura cu el (si-a schimbat numarul de telefon, s-a mutat, a disparut). O durere in plus pentru copil, in primul rand, dar si pentru mine, indirect.

Motivul pentru care mi-am luat inima in dinti sa va scriu este chiar acesta. Sper ca prin intermediul ziarului sa dau de el. Mai exact, citind aceste lucruri, sa-si aduca aminte ca are un copil care astepta de la el macar un telefon. Un copil caruia ii este inca tata, chiar daca mie nu imi mai este sot. Nu stiu daca procedez bine, dar sunteti ultima mea speranta.

Va multumesc frumos pentru publicarea randurilor mele si sper ca astfel copilul meu sa-si regaseasca tatal.

Cu multumiri si urari de sanatate,

Valeria T.”

Pe vremea cand lucram la un ziar de limba romana din diaspora, primeam la redactie scrisori cu povesti de viata. Cateva dintre ele m-au impresionat si le-am pastrat in tot acest timp. Ele au fost publicate la vremea lor, iar azi, dupa aproape 10 ani, sunt la fel de actuale.

Anunțuri

O părere la “Scrisori din diaspora (11)

Tu ce parere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s