Discutii preliminare. Mai sunt mai putin de doua saptamani pana la cel mai important eveniment al iernii. Si, cumva, cei mici incep sa pregateasca terenul. Stiu si ei povestea cu „daca nu ai fost cuminte, nu vine Mosul” si, desi nu ii sperie prea tare, vor, totusi, sa fie siguri ca nu risca nimic. Si atunci au grija sa-mi aduca aminte in mod constant ca vor jucarii pentru copii de la Mos Craciun. Sau, mai bine, de la magazinele Noriel – preferatul lor.

– Sper sa nu uite Mosul ca mie sa-mi aduca toate jucariile: si Lego, si computerul testoasa, si Plastelino, si …mai era ceva, dar nu mai stiu cum se numeste.

– De aceea, explic eu, trebuie sa-i scriem Mosului cate o scrisoare. Daca uita si Mosul, ce ne facem?

– Ne cumperi tu de la Noriel, e simplu…

jucarii

Hmm, deja copiii mei stiu ca exista alternativa la Mos Craciun. De altfel, il situeaza undeva intre personaj de basm si actor deghizat, intrucat, de fiecare data cand il vad, este „diferit” si prea multe fete are Mosul asta… In plus, din cauza ca anul trecut au stricat cadourile in timp record, au aflat deja ca tot ce le aduce Mos Craciun este platit din banii nostri. Bani care inseamna munca.

Cel mare imi explica:

– Eu si fratii mei am fost cuminti. Foarte cuminti. Trebuie sa inteleaga asta Mosul… sau tu. In orice caz, niciun copil nu are voie sa ramana fara cadouri, nu-i asa?

Da, are dreptate si nu pot sa nu ma gandesc la atatia copii care nu au aceasta bucurie a copilariei, una dintre cele mai mari si mai bine pastrate de memorie. Eu si azi imi aduc aminte cum trageam cu ochiul pe fereastra sa-i vad sania trasa de iepurasi sau de reni, in functie de ce se spunea in povestea sau poezia pe care o invatasem special pentru a-l delecta pe Mos Craciun cu priceperea mea…

– La tine nu mai vine Mos Craciun, nu-i asa? Ca doar nu mai esti copil. Dar nu-i nimic ca ti-am facut eu o masina-inima. Care are viteza foarte incet, sa nu se ciocneasca de nimic.

– Ce frumos, puiul meu…

– Zi multumesc!

– Multumesc…

– Asa. Cu placere, mami.

Uite ca Mosul vine si la mame. Unul dintre copii mi-a desenat o … ceva cu numele de masina-inima, iar cel mai mic mi-a facut in dar o declaratie:

– Mami, te iubesc cat o planeta!!!

Pana la urma, cadem la pace si stabilim ca ei sa fie cuminti si sa-i scrie o scrisoare lui Mos Craciun, iar eu le promit ca vorbesc cu el sa treaca pe la Noriel si sa le aduca in dar cat mai multe jocuri si jucarii.